Satul Busuioceni, cu biserica din bârne construită și sfințită la 8 mai 1801, cu cheltuiala lui Emanoil și Ecaterina Gheleme, stăpânii moșiei.
De la început această biserică a avut două hramuri: „Sfinții Voievozi” și „Nașterea Maicii Domnului”.
Numele preoților care au slujit aici rămân necunoscute pentru o perioadă îndelungată.
La împroprietărirea clăcașilor din 1864-1865 nu am întâlnit documente care să prezinte și clăcașii satului Busuioceni care au primit pământ dar pe moșia Brăiești, proprietatea lui Costache Gheleme, în care credem că era inclusă și moșia pe care se afla satul Busuioceni, sunt înscriși doi preoți, Constantin Urzică și Vasile Cătănescu, care au primit fiecare câte opt fălci și jumătate teren în folosință iar în 1874 la biserica „Sfinții Voievozi”, Prestești, Poiana, cu biserica „Sfântul Nicolae” și Valea Popii era preotul Constantin Urzică. În această perioadă era primar la Brăiești C.D. Gheleme.
În anul 1893, în comuna Brăiești, la patru biserici erau doi preoți; Gh. Mironescu, în vârstă de 30 ani și Gh. Ionescu, 35 ani.
Preotul Gh. Ionescu era parohul Parohiei Busuioceni, formată în jurul anului 1900 din satele Busuioceni, Poiana, Pristești și Valea Popii, în 1910 și în 1930, parohie cu aceleași filii, cu același preot paroh.
Biserica din satul Busuioceni, cu hramul „Sfinții Voievozi” din lemn a fost ctitorită, la 8 mai 1801, de Emanoil și Ecaterina Gheleme. În această biserică se păstrau și obiecte de la biserica „Sfântul Nicolae” desființată din satul Pristești, de lângă curtea proprietății Iancu Gherghel.
Parohia Busuioceni a fost desființată, sătenii fiind deserviți religios de preoții de la Parohia Brăiești.
În anul 2002 s-a reînființat Parohia Busuioceni, având filii bisericile din satele Poiana și Pristești. La această parohie a fost numit paroh preotul Butescu Valerică iar după transferul acestuia la Parohia Ionășeni, comuna Vârful Câmpului, în anul 2006 vine paroh la Busuioceni preotul Istrate Cătălin.
